24 mar. 2010

Singuratati pierdute

singuratati pierdute intre degete impletite
sorb din izvoare neincepute
deslusind mirarea pietrelor
in ochiul de peste se scurge tacerea
si iarba isi sopteste inaltarea
spre urechea desprinsa din vant
sa cauti paradisu-n prapastii
le pare unora fara putere-a pricepe
doar noaptea starpita de stele
intelege cautarea luminii-n tenebre
un manz alb galopeaza-n surdina
prin portaluri deschise spre cer
copitele ii sunt pline de sange
dar ochii vorbesc despre sori
in taina se nasc galaxii nevazute
la fel cum fiorul in suflet patrunde
e liniste-n cer si-n adancuri
iar noi ne iubim 
pe ale universului campuri...





15 comentarii:

Cristian Lisandru spunea...

"un manz alb galopeaza-n surdina
prin portaluri deschise spre cer
copitele ii sunt pline de sange
dar ochii vorbesc despre sori"

Ochii unui mânz spun poveştile libertăţii peste care nu are nimeni dreptul să pună o şa...

Catalin spunea...

Nimic nu se pierde...

Joykarisma spunea...

@Cristian: Nu libertatea o cautam atunci cand iubim?

Joykarisma spunea...

@Catalin: Cer si pamant, lumini si tenebre, material si ideal, macrocosmos si microcosmos, se intrepatrund iubind...

Ema spunea...

Trimite mail-ul acela, poetă frumoasă ...!

Joykarisma spunea...

O sa-l trimit in curand :). Te imbratisez cu mult drag!

Danca Danela spunea...

,,e liniste-n cer si-n adancuri
iar noi ne iubim
pe ale universului campuri...``
intuitiva catre Adevar e firea omului

Joykarisma spunea...

Doar o portita daca deschide...Multumesc de trecere.O zi minunata sa ai!

Profa de engleza spunea...

Frumoasa poezie! Felicitari!

Joykarisma spunea...

Multumesc si bine ai venit!

Ramona-Sandrina Ilie spunea...

"e liniste-n cer si-n adancuri
iar noi ne iubim
pe ale universului campuri..."

Frumoase versuri Mihaela :)...nu e aşa că e minunat să te iubeşti acolo, sus printre maci senini şi îmbujoraţi?

Mulţumesc pentru vizită şi pentru comentariul lăsat...
Am să încerc să trec şi eu pe aici cât de des voi putea. E frumos pe la tine :).

Joykarisma spunea...

Intr-adevar e minunat, iar cuvintele uneori sunt prea mici...Cu mult drag te mai astept!

Costea spunea...

Cuvintele mici fac sentimentele mari...
Fiecare avem în noi un micro şi un macrocosmos ce ne scot adevărata personalitate la suprafaţă oricât am încerca să o ascundem...

Geanina Lisandru spunea...

singuratati pierdute intre degete impletite
sorb din izvoare neincepute
deslusind mirarea pietrelor
in ochiul de peste se scurge tacerea
si iarba isi sopteste inaltarea
spre urechea desprinsa din vant

singurătăţi pictate pe mâini, mâinile spun multe...trebuie doar să vrei să le "citeşti".

sa cauti paradisu-n prapastii
le pare unora fara putere-a pricepe
doar noaptea starpita de stele
intelege cautarea luminii-n tenebre

De regulă prăpastia nu găzduieşte nimic atrăgător,dar sperăm...

un manz alb galopeaza-n surdina
prin portaluri deschise spre cer
copitele ii sunt pline de sange
dar ochii vorbesc despre sori

Alb şi roşu, puritate şi iubire, nonculoare şi culoare...

in taina se nasc galaxii nevazute
la fel cum fiorul in suflet patrunde
e liniste-n cer si-n adancuri
iar noi ne iubim
pe ale universului campuri...

Iubirea rămâne stăpâna intregului nostru univers.

Te îmbrăţişez cu toată dragostea!

Joykarisma spunea...

@Costea: De multe ori imi vine sa ma ascund, poate din cauza ca am prea multe urme de bocanci pe suflet...

@Geanina: Uneori gasim minunatii unde ne asteptam cel mai putin...Multumesc mult de vizita si comentariu.Cu mare drag te imbratisez si eu.

Trimiteți un comentariu