timpul cauta sa-mi spulbere clipele
sa le rostogoleasca in uitare
ma trezesc din somnul gandurilor
si imi spal ochii mirarii
cu nectar de luciditate
din stele construiesc templu
celei mai stralucitoare scantei
miresme de santal si tamaie
se-mpletesc pe sideful pielii mele
si-ti poarta simturile alertate
pe nori de betie cosmica
depun sarut plin de adoratie
pe gleznele tale inmuiate de dor
cu parul meu matasos
desenez infinitul pe tot trupul tau
suvoaie de fulgere albastre
in fiecare celula abandonata trairii intense
iti soptesc atunci cu glas tremurand
cat de dor mi-a fost sa respir
doar prin sufletul tau...



11 comentarii:
Şi cine respiră prin sufletul Dvs?
Un cuvânt din poezie ne trimite cu 2.000 de ani în urmă, dar nu în sens negativ...
"miresme de santal si tamaie
se-mpletesc pe sideful pielii mele
si-ti poarta simturile alertate
pe nori de betie cosmica
depun sarut plin de adoratie
pe gleznele tale inmuiate de dor"
Mesaj, pasiune, frumuseţe...
@Catalin: Cei care ma iubesc. Adoratie sau...?
@Cristian: Multumesc de trecere. O zi minunata!
Ce frumos ai spus...sa respiri prin sufletul iubitului...m-ai impresionat!:)
Ma bucur ca mesajul a ajuns si la sufletul tau. Iti multumesc de vizita si te imbratisez cu drag
"depun sarut plin de adoratie
pe gleznele tale inmuiate de dor
cu parul meu matasos
desenez infinitul pe tot trupul tau"
superb spus...
frumoasa poezie!
Multumesc,Simina...cred ca orice indragostit simte asta...O zi plina de iubire!
Frumos spus, respir prin sufletul iubitului... :)
Am scris doar ce-am simtit :). Ma bucur ca ai trecut. O seara frumoasa!
timpul cauta sa-mi spulbere clipele
sa le rostogoleasca in uitare
ma trezesc din somnul gandurilor
si imi spal ochii mirarii
cu nectar de luciditate
Sper ca această rostogolire să reuşească să spulbere gândurile ce-ţi frământă clipele de linişte şi frumos.
din stele construiesc templu
celei mai stralucitoare scantei
miresme de santal si tamaie
se-mpletesc pe sideful pielii mele
si-ti poarta simturile alertate
pe nori de betie cosmica
Un templu al stelelor, o ... ce sublim!!!
Împletirea miresmelor dă o notă de mare fineţe versului.
depun sarut plin de adoratie
pe gleznele tale inmuiate de dor
cu parul meu matasos
desenez infinitul pe tot trupul tau
iar fiorul iubirii descarca
suvoaie de fulgere albastre
Îmaginaţia mi-a fost pusă serios la încercare. Minuntate versuri.
in fiecare celula abandonata trairii intense
iti soptesc atunci cu glas tremurand
cat de dor mi-a fost sa respir
doar prin sufletul tau...
Un respir de cinci stele.
Seară plină de frumos alături de cei ce te iubesc!
Multumesc,Geanina. Te imbratisez cu mult drag
Trimiteți un comentariu